PACT CU DIAVOLUL

Cei doi actori, Keanu Reeves si Al Pacino, au o excelenta colaborare intr-un film cu tema demonica, realizat in 1997 – “Pact cu diavolul” ( “The devils advocate”).
Un prestigios avocat, orbit de faima si bani, va ajunge sa achite in instanta chiar si oameni vinovati. Toate acestea ii sunt oferite de intruparea diavolului pe pamant, cu chip de om, al carui scop este atingerea telurilor sale “marete” si marsave de a supune naivul om. Dandu-le frau liber poftelor, adormindu-le practic constiinta de sine, personajul interpretat de Al Pacino, isi alege drept victima naivul avocat, convingandu-l de beneficiile placerii supreme si permanente si de neimportanta “constiinta de sine”.
In opinia sa, Dumnezeu este un simplu spectator la “teatrul” de pe pamant, lasandu-i pe oameni sa se bucure prea putin de placerile vietii si neintervenind atunci cand vede o nenorocire :”Uita-te dar nu atinge, atinge, dar nu gusta…”

In comparatie, diavolul acorda si chiar stimuleaza libertatea oricarei actiuni, indiferent de consecinte. In replici precum “Mandria este pacatul meu preferat” sau “Nu-i nimic daca pierzi de data asta, se intampla tuturor oamenilor”, personajul interpretat de Al Pacino face apel la cele mai marsave sentimente din interiorul unui om, la slabiciunile sale. Acest lucru este tocmai pentru a convinge cat mai repede renuntarea la constiinta si imbratisarea raului ca unica valoare. Aceasta renuntare este mijlocita si de stresul pe care tot diavolul i-l induce, facand in asa fel incat sa aiba numai procese grele si epuizante.
In acest mod, pana la finalul filmului, relatia cu sotia sa (Charlize Theron) se degradeaza din ce in ce mai mult. In debutul filmului, acestia aveau o legatura aproape indestructibila, insa interventia diavolului a facut-o pe sotie, ca la final sa aleaga varianta sinuciderii. Un moment absolut memorabil in film este scena sinuciderii, la care personajul principal asista nepuntincios, neputand s-o salveze pe femeia iubita.
Filmul puncteaza foarte clar si impresionant viata unui om care, orbit de puterea banului si a faimei, ramane in final un simplu muritor fara constiinta.
(Tema cronica de film)