Pe strada, ca-n jungla

Dimineata, ora 8.30. Iesi din casa grabit cu gandul sa nu pierzi tramvaiul. Ajuns in statie iti cumperi un pachet de tigari de la non-stop, il desfaci repede, sa apuci sa tragi macar doua-trei fumuri. Ambalajul? – pe jos, doar cosul de gunoi e prea departe. Iata ca ajunge si mult asteptatul tramvai—tigara jos, nu mai conteaza pe unde. Imbulzeala, coate in stanga si-n dreapta, injuraturi…Mai scapi si tu cate una-doua, ca dee, suntem morti daca nu ne manifestam ca si primatele scapate din cusca. In tramvai ai ocazia sa respiri cel mai nou si proaspat parfum de nespalat de la barbatul care mai are un pic si se urca pe tine, impins fiind la randul lui de alti calatori. Doi pusti cu castile in urechi se gasesc sa rada si sa faca haz de situatie, intr-un mod deosebit : urla unul la altul si rad in gura mare de cat de fraieri sunt controlorii, care vezi-doamne pe ei nu i-au prins niciodata.(cu injuraturile si apelativele aferente) Statia…in sfarsit. Cobori cu greu, insotit de aceleasi vorbe dulci de la baba pe care tocmai ai calcat-o zdravan pe picior si fugi repede spre facultate. La trecerea de pietoni din pacate astazi nu e nici un politist care sa dirijeze traficul. Asadar, dai sa calci, dai inapoi…dai sa calci, dă unu’ sa te calce cu masina. Si tot asa, pana se gaseste un sofer mai dragut si te lasa si pe tine sa treci. Toate bune si frumoase pana iti aprinzi inca o tigara inainte de a intra in sala de curs al carui rest il arunci pe jos de parca ar fi coada la cosul de gunoi. Dupa doua ore de calvar iesi din nou in strada, te indrepti spre statie de asemeni in graba. Un tiganus iti cere doi bani. Nu-i raspunzi, pentru ca nu ai nici tu, iar in urma ta – ploaie de apelative care de care mai delicate si cultivate si eventual si ceva scuipat pe pantaloni.(slava domnului ca nu a avut tinta buna). Acum nu faci decat sa astepti tramvaiul si sa fii martorul siropoasei povesti de iubire intre Maricica si Costelus care se pupa de mama focului in strada de parca ar veni sfarsitul lumii si nu mai au timp sa ajunga acasa. …. Si povestea poate continua la nesfarsit. Poveste pe care am trait-o cel putin odata fiecare dintre noi, fie ca eram protagonisti sau simpli spectatori. Din pacate de multe ori romanul confunda trotuarul cu cosul de gunoi, tramvaiul cu bodega s.a.m.d. si merge pe principiul “Las’ ca-i bine si asa”.